A fost odata ca niciodata..... povestea unui tanar indragostit....

Cuvant inainte


Pentru a incepe relatarea povestii, ma simt obligat sa imi cer mii de scuze tuturor cititorilor, datorita faptului ca de o buna bucata de vreme nu am mai publicat niciun fel de articol. Acest lucru se datoreaza unor motive personale, si a unei pierderi bruste a inspiratiei! In speranta ca imi veti accepta umilele mele scuze si pareri de rau, dar mai ales regretului si dezamagirii profunde pe care v-am provocat-o, va urez un an bun tuturor, multa sanatate si tot ce va doriti in anul acesta "crizat", 2010. Cu terminarea acestui capitol, va invit sa parcurgeti o mica povestioara, nu inspirata din fapte reale, ci scrisa punct cu punct din viata unui tanar care avea o viata linistita si care a simtit pe propria lui piele cat de dureroasa si cruda poate fi uneori viata atunci cand dragostea "bate la usa", iar tu esti bun si o "primesti in casa"!


Introducere

Povestea incepe cu personajul principal, pe nume Cristian, in varsta de 20 de ani, care ducea o viata linistita alaturi de mama sa in micuta lor casa in care se stabilisera dupa divortul parintilor sai. Era inconjurat de prieteni, nu ducea lipsa de nimic, orice dorea acesta primea fara sa clipeasca! Familia ii era alaturi orice s-ar fi intamplat, dar si prietenii sai il ajutau oricand ar fi avut nevoie, erau intotdeauna langa el indiferent de situatie. In trecut, pana in momentul despre care va povestesc, el mai gasise dragostea, insa nu il orbise ca acum. Iubise, desi nu avea experienta necesara, cateva "mandre", asa cum ii place lui sa le denumeasca, insa cu fiecare o terminase datorita diverselor motive.


Cuprins

Cristian, acest tanar cu un viitor in fata, decide sa plece impreuna cu doi prieteni de-ai sai intr-o toamna intr-un loc putin cam atipic pentru sezonul respectiv. Cand ajung acolo, ii astepta o vreme destul de friguroasa, cu un cer cam inchis la culoare, insa nu era ceva care sa ii sperie  pe cei trei! Se cazeaza la hotel si incep sa se acomodeze usor usor cu atmosfera neprielnica cauzata de vreme nefavorabila! Dar un vin rosu bun ajuta intodeauna! A doua zi, pornesc sa viziteze un anumit monument si pe langa aceasta sa faca si niste cumparaturi, pentru ca a treia zi trebuiau sa plece intr-un satuc unde statea bunica unuia dintre ei. Dupa vizitarea monumentului, acestia pornesc in drumul spre cumparaturi intr-un hipermarket. Ajung la locul cu pricina, dar mai intai de toate, trec printr-un alt magazin din incinta hipermarket-ului, sa cumpere niste pusculite in forma de masinute(stiti filmul animat "Cars"; aceste pusculite erau in forma personajelor din film), iar Cristian, se duce primul sa plateasca la casa obiectele, cand da nas in nas cu o fata draguta, frumoasa si care il fascineaza din primul moment. Acesta aproape ca se blocheaza si nu stie cum sa intre in vorba cu aceasta minunata fata de la casierie. Dar intr-un final, reuseste sa isi ia inima in dinti si o intreaba daca facultatea la care el invata are sediu si in orasul in care se aflau el si cu prietenii lui. Aceasta ii raspunde frumos ca da, chiar ea este studenta acolo , in anul intai. Acesta ramane destul de mirat, datorita faptului ca fata nu arata varsta care era normala pentru studiile sale(adica 19 ani, cat avea ea), ci arata foarte matura. Discutia se termina in momentul in care Cristian isi plateste obiectele si ii spune un politicos multumesc. Mai departe, prietenii sai pleaca impreuna cu acesta intr-un magazin de pantofi. Acolo are loc o discutie intre cei trei, in care acestia il intreaba pe Cristian, vazand ca acesta a stat de vorba cu respectiva domnisoara, daca i-a luat un numar de telefon sau a gasit vreo alta solutie sa ramana in contact cu aceasta, mai ales ca el era foarte agitat datorita intalnirii cu ea. El le raspunde ca nu a avut curajul si tupeul necesar sa ii ceara vreun alt detaliu, mai putin cel cu facultatea, asa ca cei doi prieteni ai sai ii promit ca se vor duce la ea si cand se vor intoarce, il vor face fericit. Acesta rade si crede ca cei doi glumesc si il iau peste picior si continua sa se uite la pantofi. Dupa cinci minute, acestia revin si il anunta pe Cristian ca au reusit sa ii ia acesteia niste date; el primeste vestea cu multa bucurie, iar dupa aceea cei trei pornesc in drumul lor spre cumparaturile pentru a doua zi. La sfarsitul lor, acestia pleaca inspre hotel. La intoarcerea din provincie, Cristian este nerabdator sa comunice cu fata care spunea el ca i-a furat inima si il pusese pe jar. [Am uitat sa mentionez doua lucruri esentiale: pe fata o chema Andreea, iar calea prin care cei doi au comunicat a fost celebrul messenger!] Acesta adaugand-o in lista sa, ii spune ca i-a placut foarte mult de ea si ca s-a indragostit nebuneste. Andreea nu l-a crezut si i-a spus ca e nebun , pentru ca doar de la o simpla intalnire de maxim 10 minute nu te poti indragosti. Desi sentimentele ii erau sincere, ea nu a vrut in niciun chip sa il creada. Acesta cauta noi metode de a fi aproape de ea, dorind chiar sa vina la ea in oras si sa o viziteze. Urmatoarele patru luni au fost un chin pentru eroul nostru: a devenit obsedat de ea si de messanger, statea zi si noapte doar sa o astepte, chiar daca ea intra sau nu intra(uneori ii spunea ca intra la o ora si uneori intra mai tarziu sau nu mai intra deloc). La un moment dat treaba devenise foarte serioasa, el dorind chiar sa se mute in orasul ei, chiar daca ei nu ii pasa asa de mult de el. Cristian incepuse sa fumeze enorm de mult , ajungand chiar la patru pachete pe zi de tigari, incepuse sa bea mai mult decat ar fi baut in mod normal, se certa tot timpul  cu prietenii sai pe care aproape o luna nu i-a vazut, datorita faptului ca o ridicase pe Andreea la un rang superior fata de acestia, iar pentru el numai ea conta si nimic altceva; pe langa toate acestea nu mai manca, nu se mai odihnea si incepuse sa piarda foarte mult in greutate. La un moment dat, cei doi hotarasc ca este aproape inutil sa continue cu aceasta nebunie care atinsese cote uriase si nu foarte logice, si sa ramana doar amici. Asta se intampla la sfarsitul anului in care cei doi se cunoscusera. Incepe noul an si se intalneste cu o foarte buna prietena de-a lui care juca un joc de cultura si strategie. Usor devine captat de acest joc si la inceputul anului, cunoaste o fata putin mai mica decat el, foarte frumoasa si care, culmea era din acelasi oras ca Andreea. Incep sa vorbeasca pe mess, fac chiar si schimb de telefoane si chiar a doua seara dupa ce se cunoscusera, au primul contact vocal. Acestia vad ca se plac foarte mult, se inteleg foarte bine, dar distanta le sta in calea fericirii. Intr-o zi aceasta pleaca la munte. [Pe fata o chema Ramona si intre timp ei facusera si un mic schimb de poze, iar Cristian ii pusese poza ei la avatar] In ziua plecarii ei, el o vede pe mess si o baga in seama cum era normal. Dar surpriza: fostul ei prieten intrase pe messenger, despre care Cristian stia ca Ramona se despartise de patru luni. Pana sa isi dea seama Cristian despre cine era in spatele id-ului, este luat la intrebari cu poza sa de la avatar, despre relatia lui cu Ramona. In finalul discutiei, cei doi hotarasc sa ramana amici, desi modul de abordare al fostului fusese cu totul inadecvat. Mergand mai departe cu povestirea, Cristian trece peste mai multe faze urate si nelalocul lor, insa trece prin tot ce este omeneste pentru Ramona, pentru ca incepuse sa tina foarte mult la ea. In apropierea Sfintelor Sarbatori de Pasti, acesta impreuna cu alti doi prieteni pornesc in orasul ei, pentru ca Cristian era foarte dornic sa o cunoasca pe fata care ii cucerise inima, Ramona. Acesta nu ii spusese ca o va vizita, iar ca rasplata a tainuirii acestei vizite, primeste un telefon in nas cand o anunta ca a ajuns la ea si daca se pot vedea. Motivul era ca Ramona, ar fi fost racita si o durea foarte tare gatul si ca era incapabila sa vorbeasca, asa ca urmatoarea ora vor tine legatura prin mesaje. El devine din ce in ce mai agitat si nervos datorita faptului ca isi dorea atat de mult sa o vada incat ar fi facut orice ca aceasta sa se intalneasca cu el. Intamplarea face ca , Ramona, sa faca un efort si sa se vada cu el. Intalnirea are loc in decursul a maxim o jumatate de ora, timp in care cei doi vorbesc, ea putin mai distanta decat in tot acest timp in care se cunoscusera, iar intalnirea are un final fericit, datorita faptului ca buzele acestora se intalnesc si ele pentru prima data si se plac foarte mult. Dupa ce isi iau la revedere, cei doi pleaca in directii diferite, Cristian cu prietenii lui, iar Ramona impreuna cu parintii ei acasa. Pe tot parcursul drumului, el se simte in al noualea cer, ar zbura daca ar putea, este plin de  fericire, si dupa ce ajunge acasa o suna pe Ramona, spunandu-i cat de mult i-a placut intalnirea avuta si cat de mult o iubeste. Dupa aproape doua saptamani, Cristian pleaca din nou la ea, de data aceasta o anunta, insa surpriza, pe Ramona se pare ca nu ar fi interesat-o la fel de mult intalnirea cu el, sau cel putin nu si-a dat acelasi interes, datorita faptului ca desi el o astepta la locul stabilit la ora stabilita, aceasta vine cu cel putin doua ore intarziere, timp in care el a indurat si conditiile meteo nefavorabile(ploaie si vant) si durerea de a veni cu sufletul deschis la ea, iar ea nici macar un semn de viata nu i-a dat in cele doua ore de asteptare.... Intr-un final, dupa atat amar si suferinta, Ramona se prezinta la intalnire, fara macar putin mila sau regret asupra celor intamplate, ba chiar il cearta pe acesta ca a venit mai devreme decat ar fi crezut si ca oricum nu are ce sa faca ca ea dormea; nici macar un sarut de bun-venit nu a primit eroul nostru, ci un comportament al unui stapan care isi cearta cainele chiar daca are sau nu dreptate. Mergand mai departe cu povestirea, urmatoarele luni, culmea tot patru, ca si in precedenta povestioara, el face aproape saptamanal naveta cu trenul sculandu-se de dimineata si ajung tarziu in noapte. Toate aceste eforturi poate nu ar fi in zadar, daca lui Cristian i s-ar fi oferit exact ce a dat si el: dragoste pura si sentimente sincere. In tot acest timp a primit jigniri, acuze nejustificate si fara acoperire, telefoane inchise in nas, mesaje infinite de adio, majoritatea avand la baza drept vinovat moral si indirect pe fostul iubit al Ramonei, care o influenta continuu impotriva lui Cristian. Desi ranit si in suflet si in orgoliu, el face aceeasi naveta cu care era obisnuit, chiar daca uneori a mai stat si peste timpul care era normal pana la plecarea trenului, adeseori pierzandu-l si luand un autocar pana in orasul sau, toate acestea pentru ca tinea enorm de mult la Ramona. A mers asa o vreme, pana la ziua lui Cristian, care este nascut in luna copilului, iar dupa ce isi serbeaza ziua in orasul sau, dupa doua zile, el pleaca unde altundeva decat la iubita acestuia. Se intampla diverse faze amuzante, din pacate si niste mici incidente, dar s-a dorit ca acestea s-au dorit a fi intime, deci nu le putem afla, dar va asigur ca nu ati pierdut nimic important. Dupa intoarcearea in orasul sau natal dupa sarbatorirea zilei de nastere cu iubita sa, Cristian ajunge acasa si are o mica discutie cu Ramona, aceasta intinzandu-se pe cateva zile bune. Trecand deja de mii de ori prin aceasta situatie, si ajungand la capatul nervilor, el ii spune sa ramana doar prieteni, pentru ca dragoste cu forta nu se poate si pentru acesta urma o perioada de examene, dificila si nu vroia sa se enerveze sau sa mai sufere mai mult decat suferise pana atunci. Cert este ca de-a lungul celei de-a doua povesti, desi marea majoritate a cereturilor/discutiilor purtate de cei doi, o mare parte din vina o poarta ea, pentru ca era infantila si judeca dupa aparente si nu dupa ce era normal sa judece.... iar de cele mai multe ori , desi nu era vina lui intotdeauna, Cristian incerca tot timpul sa o impace, sa aplaneze toate conflictele, numai si numai ca sa fie ea fericita. Dupa toate intamplarile prin care trecuse, acesta intamplator, Cristian o vede in lista sa de messenger, pe prima fata care ii furase inima, Andreea. Amintindu-si intamplator, ca fusese ziua ei de nastere, fiind nascut in aceeasi luna cu el, in urma cu doua zile ea implinise 20 de ani, ii transmite acesteia un sincer "La multi ani!", cu toate urarile de rigoare. Aceasta ramane placut surprinsa ca isi amintise de ziua lui, incepe usor usor sa intre in vorba cu el. La un  moment dat, aceasta il intreaba poe Cristian, cand mai are drum prin orasul ei si daca ar avea, i-ar face placere sa se vada cu el , sa mai discute. Acesta este incantat de idee, pentru ca dupa atata amar de vreme si atata suferinta, credea ca in sfarsit a rasarit soarele si pe strada lui. Intrand mai adanc in discutie, aceasta ii da numarul ei de telefon, iar acesta profita de ocazie si o suna in seara imediat urmatoare. In continuare, totul pare desprins parca din povestile cu happy-end: ei observa ca se inteleg aproape perfect, el este ceea ce ea cauta de mult timp sa gaseasca si el ca era fata care ii putea umple golul lasat de Ramona. De aici, Andreea descopera faptul ca Cristian nu o mintise de la inceputul inceputului si ca ii purta exact sentimentele pe care i le descrisese in atatea luni de conversatii, si considera ca nu a fost timpul potrivit atunci, in special datorita unor probleme ale Andreei, dar mai ales neincrederea in Cristian. Dar acum nimic nu mai conta. Trecusera peste tot ce le-a fost dat si acum aveau sansa in sfarsit sa fie fericiti. Zi de zi, noapte de noapte, amandoi nu puteau sa stea 5 minute fara sa stie unul de celalalt, fara sa se auda, fara sa se vada... si de-abia atunci au descoperit cat de copii fusesera amandoi si cat timp pretios pierdusera incercand fiecare ba sa il faca pe celalalt sa creada in el , ba sa scape de el. In final, totul mergea ca pe roate, povestea lor decurgea foarte frumos, aproape ca era o iubire perfecta. Intr-o buna zi, nu prea departe de momentul in care cei doi vorbisera la telefon pentru prima data, soarta a facut ca cei doi sa se reintalneasca fata in fata dupa aproape 9 luni de cand se cunoscusera, bineinteles el se dusese in orasul ei. Momentul adevarului: Cristian ajunge in orasul ei, aceasta il asteapta in gara cu bratele deschise, spre deosebire de Ramona, care nu a venit nici macar odata sa il astepte, Andreea era nerabdatoare sa il vada pe iubitul ei. Intalnirea lor decurge aproape perfect, nici macar picurii mici de ploaie nu pot sta in calea fericirii lor. Isi fac zeci de poze, se saruta nebuneste, ca si cum nu s-ar fi intalnit de ani de zile si ca si cum ar fi trait ultimele clipe ale vietii. Totul pare desprins dintr-un film, nimic nu le mai poate sta in cale, sunt fericiti ca se au unul pe celalalt si incearca sa se bucure de fiecare clipa pe care o petrec impreuna la maxim, storcand tot ce e mai bun din ea. Cei doi isi dau seama ca a fost scris sa fie impreuna si se bucura pe deplin de acest dar primit de la Divinitate. Nici macar la sfarsitul intalnirii, cand Cristian se intoarce cu acelasi tren spre casa, cei doi nu se pot desparti; mai mult de jumatate din drum , cei doi vorbesc aproape doua ore la telefon despre tot ce se intamplase in ziua aceea, despre cat de mult se iubesc, si de abia acum Andreea intelesese cu adevarat cata dragoste ii purta Cristian. Povestea continua in acelasi fel o buna bucata de vreme. Intr-o zi, Cristian face o calatorie de o sapatamana in orasul Andreei, timp in care el se astepta sa o vada zilnic. Ajuns acolo, descopera cu stupoare ca Andreea, desi stia ca el trebuie sa vina si ca ii era foarte dor de ea, nu poate sa il vada deloc pentru ca, spune ea, nu se simte foarte bine si nu poate iesi din casa. Ingrijorat, acesta o intreaba cu ce o poate ajuta, daca ar putea veni el la ea acasa, insa aceasta refuza cu desavarsire orice contact vizual cu el. Lui Cristian nu ii pica bine, mai ales datorita faptului ca aflase in urma cu doua zile, ca bunica sa fusese internata de urgenta la spital pentru ca suferise un accident vascular cerebral. Revenind la prima zi in care Cristian ajunsese in orasul Andreei, pana la sfarsitul acesteia, nu reuseste sa o vada absolut deloc , nici macar stiind de durerea lui. In jurul orei patru dimineata, primeste insa un telefon surpirinzator de la Ramona. Aceasta il intreaba ce mai face, cum o mai duce, dar mai ales cand mai vine la ea pentru ca ar fi vrut foarte mult sa il vada si sa vorbeasca cu el. Acesta printre altele, ii spune de problemele bunicii sale si ca este deja in orasul ei dar ca se afla deja intr-o relatie, insa nu crede ca ar fi vreo problema sa iasa la un suc intr-una din zile. A doua zi, Cristian afla ca, din pacate, bunica sa trecuse in nefiinta si cum era normal o anunta pe Andreea. Insa aceasta inventeaza diverse scuze pentru a nu fi alaturi de el in fata unei asemenea tragedii. El se simte tradat, pe langa faptul ca suferea enorm pierderea bunicii sale, este dezamagit si de atitudinea inexplicabila a Andreei. Nici macar durerea lui Cristian nu reusise sa o imbune pe Andreea sa vina la el sau sa faca cumva sa se vada. A treia zi, urmeaza lungul drum pana in orasul sau, unde in urmatoarea zi bunica sa urma sa fie inmormantata. In noaptea ce preceda comemorarea bunicii sale, Cristian isi petrece noaptea singur, nu doarme nici macar cinci minute, iar singura sa alinare este muzica; dar nu orice fel de muzica, ci aceea pe care bunica lui o indragise in tot cursul vietii; iar alaturi de el se afla in majoritatea timpului, Ramona care ii intelesese suferinta si face orice doar ca acesta sa mai uite cata de cat de suferinta. Dupa inmormantare, Cristian se retrage acasa, urmand pentru el din nou o noapte de cosmar, datorita faptului ca nu putea sa doarma si se gandea tot timpul la bunica sa. Dimineata se trezeste totusi, dupa o singura ora chinuita de dormit, se imbarca in tren si pleaca in orasul celor doua "mandre", unde la hotel il astepta mama sa. [Am uitat sa mentionez ca acesta era insotit de mama sa in aceasta vacanta.] Ajuns in gara, este intampinat in cele din urma de Andreea, care isi facuse timp sa il vada. Dar din pacate pentru Cristian, aceasta sta doar o jumatate de ora, spunand ca trebuie sa ajunga urgent la dentist. Cristian se ofera sa vina cu ea, insa aceasta refuza spunand ca merge insotit de fratele si sora ei. In continuare, Cristian pleaca in drumul sper hotel, unde il astepta mama sa. Ajuns acolo, va reusi in clee din urma sa se odihneasca. Pe seara, o suna pe Andreea sa ii spuna daca se pot vedea. Aceasta, pentru a mia oara il refuza, iar Cristian ramane in camera de hotel, petrecandu-si seara singur. Urmatoarea zi, din nou incearca sa se vada cu Andreea, insa din nou este refuzat. Vazand toate acestea si incercand sa gaseasca o explicatie rationala pentru comportamentul total necorespunzator al Andreei, Cristian este hotarat sa nu o mai caute deloc si sa incerce sa se indeparteze de ea, dat fiind faptul ca nu are nicio sansa de izbanda. Seara, in jurul orei 21, este contactat de Ramona. Acesta ramane placut surprins, ba mai mult accepta sa se vada chiar in urmatoarea ora cu aceasta. Urmeaza intalnirea celor doi, care sunt bucurosi sa se reintalneasca dupa atata timp. Se termina in jurul orei 2 dimineata, cand aceasta este nevoita sa ajunga acasa. In acest timp, ei au discutat despre tot: ce fusese intre ei, despre regeretele comportamentului Ramonei, aceasta isi cere scuze ca s-a purtat intr-un fel total neadecvat, si ca ar vrea sa se revanseze fata de Cristian. Acesta ii povesteste la randu-i prin cate a trecut alaturi de Andreea, despre moartea buncii lui, acesteia chiar paruindu-i rau si spunandu-i ca spera sa treaca repede peste tot. Dar ii mai spune ceva esential: daca ar fi dispus sa uite totul si sa se intoarca la ea, pentru ca se schimbase total si isi daduse seama ca de fapt a gresit foarte mult fata de el, desi stia foarte bine, cat de mult tinuse la ea, Cristian. Noaptea cei doi vorbesc ore in sir la telefon. Dimineata urmatoare, acestia se inteleg sa se vada la o anumita ora, si, desi Ramonei nu ii prea convenea, face orice doar ca sa fie el multumit si se intalnesc chiar la ora respectiva. Mai departe, intalnirea celor doi este un real succes, deoarece se inteleg de minune, Ramona o cunoaste pe mama lui Cristian, ies cu totii in oras sa manance, urmeaza o plimbare prin oras si multe alte chestii care ii apropie foarte mult pe cei doi. Seara, din pacate, Ramona este nevoita sa ajunga acasa, insa ii promite lui Cristian, ca, daca va putea sa mai iasa il va anunta. De data aceasta, Cristian este norocos, si in jurul orei 22, se intalneste cu Ramona, spre fericirea amandurora, Aceasta este insotita si de doua bune prietene. Cei doi se simt foarte bine, iar Ramona din intamplare ii sustrage telefonul lui Cristian si vede ca are poze cu Andreea. Vrand sa isi arate pozitia sa in fata prietenelor, ii cere de urgenta lui Cristian sa stearga pozele. Nu a mai vrut sa se certe cu ea, deci a pus in aplicare si s-a conformat cerintelor. Noaptea, in cele din urma, fiecare ajunge acasa. 


Incheiere

Urmatoarea zi , Cristian pleca inspre casa in orasul sau. Ramona, vine sa ii ureze drum bun si sa isi ia adio de la el asa cum se cuvenea. Cei doi se despart cu greu, insa, vor vorbi si in urmatoarele ore la telefon sau prin mesaje. Cristian ajunge in orasul sau, obosit dupa drum, dupa care bineinteles o suna pe Ramona sa ii spuna ca a ajuns cu bine si ca isi va face un dus si dupa aceea vor vorbi mai multe. 

Dupa aproape doua saptamani, acesta se duce la munte intr-o alta mica vacanta. Insa din momentul in care ajunge, Ramona are o schimbare brusca de comportament fata de el, ii revenisera vechile obiceiuri, iar Cristian incearca sa o inteleaga dat fiind faptul ca tinea foarte mult la ea. Intr-una din zile, este contactat si de Andreea, care ii spune ca regreta tot ce s-a intamplat si ca ii pare rau pentru tot, dar nu ii da nicio explicatie rationala pentru atitudinea ei. 
Povestea se incheie cu un final probabil mult asteptat, amandoua ii fac zile fripte eroului, iar acesta se hotaraste sa se desparta de amandoua si sa isi vada in continuare de viata sa, chiar daca Ramona incerca sa se impace cu el.


Invatati din aceasta poveste trista si incercati sa nu va lasati incatusati de dragoste, decat daca sunteti siguri ca aceasta merita cu adevarat sa va dedicati in totalitate trup si suflet persoanei iubite.

[Sper ca articolul meu sa va placa si sa va faca sa imi iertati lipsa postarilor din ultima vreme. ENJOY]